A cui e vina?

Tu-mi ziceai o dată cum că pîn' la moarteDragostea ta toată mie-mi vei păstra ;M-ai uitat pe mine, le-ai uitat pe toate,Astfel merge lumea, nu e vina ta.

Tu-mi ziceai odată, ah ! al meu iubite,Partea mea din ceruri ție ți-o voi da :Toate sînt uitate, toate sînt pierdute,Astfel este veacul, nu e vina ta.

Cînd vărsai, știi, lacrămi și-n genunchi la mineÎmi ziceai : o dragă, nu te voi uita !Mă uitași îndată, mort fui pentru tine ;Vremea șterge toate, nu e vina ta.

Cînd te-aveam în brațe, buza ta cea dulceRoa fericirii pe a mea lăsa ;Dar acum otravă și venin mi-aduceAstfel ți-este sexu, nu e vina ta.

Aurul și slava îți goni amoru,Și-ți văzui credința că în vînt zbura,Ți-ai închis și rana, îți peri și dorulAstfel ți-este sexu, nu e vina ta.

Cinste și iubire, dragoste, credință,Ieri jurai tu mie, azi cui s-o-ntîmpla ;Nu cunoști iubire, nu simți pocăință,Astfel ți-este sexu, nu e vina ta.

Dar cu toată însă, multa-ți necredință,Inima-mi tot bate orcînd te-oi vedea ;Înger ești în ochi-mi, sfîntă mult ființă,Astfel e amoru, nu e vina mea !