La muza mea

Cîntă, o, Muză! Cîntă, o, Muza mea creștină?Pe antihriști, pe impii pe omul ce suspinăÎi cheam-a te-asculta.Pe coardele-ți sonore vibreze Libertatea,Și toată armonia să-ți fie Egalitatea,Și mila fie-ți legea, și Pacea ținta ta.

Prostituate muze le du la pietate;Lucește între ele și dă-le demnitate,Delirul de profet.Societatea geme, – și păsul omenimei,Durerea de confrate, întîmpinul cruzimeiE misia prescrisă Creștinului-Poet.

Aci să stai, o, Muză! d-aci te aripează,D-aci să dai semnalul; ș-adună,-mpreuneazăErantele schintei!O faclă fă din ele, o faclă de lumină;Înalță preste lume acea lumină lină,Recheamă-n datorie modernii Prometei.

În dezunirea noastră, întoană, Muză, glasu-ți!întinde armonia pe unde trece pasu-ți,Și fă a ascultaȘi sclavul și despotul, și slabul și cel tare,Motivul înfrățirei în toat-a ta cîntare,Anunțiind pre Domnul ce vine-n urma ta.

Bogatului, ce strînge cu multă lăcomieSemănături, cireade ce-neac-a sa cîmpie,Grînare pămîntești,Îi spune că tot spicul, cu care miluieștePe un sărac ce plînge, rodește, se-nsuteșteÎn cîmpuri empiree, în holdele cerești.

Săracilor zi iară: Pe ast pămînt voi treceți;Vă poartă grija Domnul, și cît aci petrecețiVoi credeți și răbdați.Nu pizmuiți bogatul ce seamănă și strîngeRîzînd de munca voastră, rîzînd de cel ce plîngeIertați-l voi pre dînsul și-l binecuvîntați.

Cu înăcrirea urei nu vă-ndoiți mihnirea;Și la durerea voastră n-adăogați căireaCe vine după rău.Uniți-vă în Domnul, sfințiți-vă cu mila;Săracul în iubire își ușurează sila, –Ea-i răcorește mintea și-ndură corpul său.

Unirea-mbărbătează, Unirea mîntuiește,Și mila, și amorul, popoarele-nfrățește, –Vă ajutați! Iertați!Iertați și pe bogatul orbit de lăcomie,Iertați și pe tiranul turbat d-a sa mînie,Vegheați, pîndiți minutul și nu vă spăimîntați.

Combate, Muză sacră, combate egoismulCare viclean s-ascunde și ia patriotismul,Ia nume de creștinSă poată s-amăgească. Te du fără sfialăLa cei ce stau pe tronuri, le spune că se-nșalăCăci unul este Domnul, și frați cîți i se-nchin.

Fii mîndră în tot timpul și cântă în tot locul.Pe unde auzi plîngeri și crunt este norocul,Te-oprește consolînd;Și orice chin, durere, și orice apăsareîmpacă și alină cu sacra ta cîntare;Depune tu speranța în omul suspinînd.

Amenință, inspiră pe cei ce ne fac lege;Întîmpină cu trăsnet o mînă sacrilegeFrăției omenești.Și poezia toată, gîndirile-nzeite,Pe care Provedința neîncetat trimite,Misionari de pace, misionari cerești,

Adună împregiuru-ți; alțați un împreună,Un imn la Mîntuire, ca o vestire bunăCă vine Dumnezeu.A doua Lui venire d-aproape ne sosește:Profeți! prelude harpa; căci iată-l se iveșteȘi Răul se ascunde la glasul Lui cel greu.