La prințesa C. Trubetzcoi

Castelul se gătește, prințesă generoasă,Sărbarea-ți nominală în salve-a saluta,Și bardul ce se-nspiră la fața-ți grațioasă,În tonă a sa harpă și cere-a preluda.

Dă-i voie, castelană, vasalii să-ți adune,Și coardele-i sonoare, ce rîu și le-a-ntinat,Cu ei aci să imne și-n preajmă să răsuneRecunoștința mare ce-n ei ți-ai meritat.

Orfanii vezi-i grupe, căci cer ca la o mumă,Și gîrbovii mai colo pe care ocrotești,Cu văduve, săracii ce relele consumă,Aduc în hor tributul și rog ca să-l priimești.

Iubită-n capitală și-n cercuri adorată,Prin spirit și știință în toate știi domni!Clăcașii ți se-nchină cu inimă curatăȘi bardul priveghează cununi a-ți împleti.

Căci e o norocire eroul și femeiaCînd află pe poetul veghind în giurul lorA ilustra o faptă, a le opri ideea,A o para cu dafini să meargă-n viitor.

Veniți, clăcași! dați roată l-a salvelor vîlvoare lStrigați cît strigă harpa-mi: ura la ast pahar!Trăiască Cleopatra, a României floare,Trăiască, adorată de voi și de Cezar!