Logodnă de primăvară

Vai, frumusețea ceasului de-acumade ce nu-mi este dat s-o sorb cu tine,și-alături să simțim sub talpă humade iarba vieții grea, cum de suspinemi-i inima de când nu te-am văzut?Vreau soarele, pe degetele noastreunite, un inel să făurească;albastre zările-n privirile-ți albastresă le privesc și dragostea să creascădin rădăcini bătrâne ca grădina(mai mândră decât cea care s-a dus),să-mi ierți, și eu să-ți iert, de-asemeni vinade-a fi iubit mai mult decât am spus.